Cei 3.500 de kilometri de canale de irigaţii şi cele 22 de staţii de pompare, administrate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Bihor rămân nefolosite, în lipsa solicitărilor de furnizare a apei din partea producătorilor agricoli din judeţ.

Conform directorului ANIF Bihor, Claudiu Gligor, deşi fermierii bihoreni au depus 17 proiecte pentru accesarea fondurilor europene pentru achiziţionarea de utilaje pentru irigaţii sau desecare, instituţia pe care o conduce nu a semnat niciun contract de furnizare a apei.
Situaţia agriculturii în primele nouă luni ale anului a fost unul dintre subiectele discutate miercuri, în cadrul Colegiului Prefectural.
“Problema cea mai mare e lipsa apei. Şi a acelor canale care odinioară deserveau suprafeţele de pământ, administrate şi în prezent de ANIF şi care, din păcate, nu furnizează apa necesară în proximitatea exploataţiei”, a spus Cristian Buzlea, director la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Bihor.
Chiar dacă sunt 17 proiecte europene privind achiziţionarea de utilaje pentru irigaţii, pe măsura de finanţare 121- Modernizarea exploataţiilor agricole, ANIF Bihor nu a primit nicio solicitare de a furniza apă pe canale.
“Irigaţiile, la noi, în judeţ, nu se fac prin foraje, sunt canale pe care le putem pune la dispoziţie, dar nu dăm drumul la apă pe ele pentru că ar costa nişte bani şi, neavând nicio solicitare, nu le umplem. Iar întreţinerea întregului sistem ar fi foarte costisitoare”, a declarat Gligor.

Directorul ANIF Bihor a afirmat că există un singur contract de 1.260 de hectare la Valea lui Mihai, încheiat cu o firmă austriacă şi un altul, pentru situaţii de urgenţă (inundaţii), cu Prefectura Bihor.
Pentru a veni în întâmpinarea tuturor agricultorilor, fie pentru desecări, fie pentru irigaţii, ar trebui modificată legislaţia astfel încât să se găsească o soluţie de a se strânge bani pentru a susţine sistemul.
“În prezent, legea privind desecarea spune că fiecare deţinător de teren va plăti, subliniez va plăti, dar nu vine nimeni să ne plătească tarifele de îmbunătăţiri financiare. Noi nu putem porni staţia de pompare, de exemplu, dacă nu avem un beneficiar direct sau indirect”, a precizat Gligor.
În plus, prin modificarea legii în discuţie, s-ar putea folosi fondurile europene, ceea ce ar duce, în cel mult doi ani de la punerea în aplicare, la realizarea unui sistem de irigaţii/desecare performant în tot judeţul.

Înapoi la știri