Proprietarii italieni ai celei mai mari plantaţii de alun din Sud-Estul Europei, care se găseşte în judeţul Timiş, vor să deschidă o fabrică de ciocolată în zonă, mai ales că o mare parte dintre aluni au intrat deja pe rod.

''De cinci ani, în zona Hisiaş-Secaş-Brestovăţ asociaţii au plantat aluni, iar acum o parte au intrat pe rod. Pe plantaţii lucrează câteva zeci de oameni din zonă. Ştim că italienii şi ceilalţi asociaţi ai lor vor să construiască o fabrică de ciocolată, dar mai înainte trebuie adus un uscător pentru alune, care încă nu este montat'', a declarat joi Ioan Toader, secretarul Primăriei Ghizela, de care aparţine comuna Hisiaş.
După ce fosta fabrică de ciocolată din Timişoara - Kandia - şi-a închis porţile, în zonă nu a mai apărut niciun alt investitor care să fabrice ciocolată, ci doar firma Nestle, care produce napolitane.
Potrivit fostului director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvltare Rurală Timiş, dr. Tiberiu Lelescu, cultura de alun de la Hisiaş, de o mie de hectare, este cea mai mare din Sud-estul Europei.
''Spre astfel de culturi ar trebui să se reorienteze agricultura din vestul ţării, ţinând cont de verile tot mai secetoase care cuprind zona. Alunul este un arbust peren, intră pe rod din cel de-al treilea an, iar alunele se vând bine'', a afirmat Lelescu.
Comercializarea alunelor de pădure aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională acestea vânzându-se cu 3-7,5 euro/kg, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro/kg. Uleiul din alune de pădure variază între 46-79 dolari/kg şi ajunge până la 131-168 de dolari/kg.
Costurile înfiinţării unei plantaţii de alun variază între 3-5 mii de euro hectarul.
Pe de altă parte, Lelescu a adăugat că este mult mai profitabil să se planteze culturi alternative, rezistente la secetă, decât să se investească sume imense în sistemul de irigaţii.

''Pe câmpiile timişene ar trebui să reapară şi culturile de lavandă, aşa cum erau ele înainte de 1990. Aveam cele mai mari suprafeţe de lavandă, cătină şi de tutun din ţară. Germania ne-ar lua întreaga cantitate de lavandă şi de cătină pe care am cultiva-o. Noi am mai avut culturi de rapiţă, de in, plante tehnice care au fost foarte prezente înainte de 1989. Nu mai avem nimic din toate acestea'', a declarat Lelescu.

Înapoi la știri