Calitatea pământului negru, preţurile avantajoase şi posibilitatea de a obţine ajutoare sunt motive pentru care investitorii străini sunt atraşi de România, scrie cotidianul francez Le Figaro în ediţia sa electronică.

Goana spre Est! Acapararea de terenuri agricole priveşte toată Europa şi în special România, a cincea ţară a Uniunii în termeni de suprafeţe agricole. Un fenomen în expansiune, potrivit autorilor studiului “Land concentration, land grabbing (...) in Europe”, condus de Coordonarea Europeană Via Campesina (ECVC) din care fac parte mai multe organizaţii europene ale micilor fermieri, printre care Eco Ruralis din România, scrie ziarul francez.
În pofida legii care interzice investitorilor străini să cumpere terenuri agricole în România, 6% din suprafeţele arabile ale ţării, mai puţin de un milion de hectare, sunt exploatate de multinaţionale ca Rabobank, Generali sau ASI Europe Gmbh.
“Pentru a ocoli legea, aceşti investitori internaţionali creează o firmă locală sub privirile binevoitoare ale funcţionarilor, fapt ce le oferă dreptul de a cumpăra sau închiria terenuri agricole pentru a le exploata ulterior”, subliniază Stéphanie Roth, coordonatoarea Eco Ruralis.
“Terenurile cultivabile reprezintă noul aur pentru investitorii internaţionali', continuă Attila Szocs, inginer agronom responsabil cu Politica Agricolă Comună (PAC) în cadrul Eco Ruralis România. “Circa 60% din terenurile arabile cultivate sunt compuse din cernoziom, pământul negru bun unde este uşor să îţi dublezi randamentul”, adăugă el.

În plus, din punct de vedere financiar, este vorba despre o investiţie foarte rentabilă atât pentru cumpărat, cât şi pentru închiriat. “În prezent, preţul de cumpărare a terenurilor agricole în România variază în 2000 şi 4000 de euro hectarul, adică de 10 ori mai ieftin decât în Danemarca sau Olanda, două ţări care se confruntă cu o lipsă teribilă a terenurilor cultivate”, menţionează Dan Cismaş, copreşedinte al Eco Ruralis şi care exploatează în total 14 hectare.
Apoi, pentru a exploata aceste terenuri, mâna de lucru este ieftină. “Salariul minim este la nivelul a 160 de euro pe lună şi poate ajunge la 200 de euro cu orele suplimentare”, explică Attila Szocs.

În sfârşit, chiar înainte de a cultiva orice grăunţe, acest terenuri aduc 130 de euro ajutoare directe europene pe hectar. Plăţile PAC au contribuit la avântul acestui fenomen care favorizează specula cu terenuri. “Sistemul subvenţiilor PAC favorizează explicit marile exploataţii, marginalizează micile ferme şi blochează instalarea potenţialilor agricultori”, acuză Dan Cismaş. “Jumătate din subvenţiile destinate României merg la 1% dintre agricultorii ţării care dispun de exploataţii de 500 de hectare şi mai mult”, continuă el.
O distorsiune pe care comisarul european pentru agricultură, românul Dacian Cioloş, doreşte să o atenueze în noua Politică Agricolă Comună din intervalul 2014-2020 prin plafonarea progresivă a ajutoarelor, încheie Le Figaro.

Înapoi la știri