Ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, participă, în 13 şi 14 mai, la Bruxelles, la Consiliul Agricultură şi Pescuit al Uniunii Europene, ce reuneşte miniştri ai agriculturii şi pescuitului din statele membre.

Pe agenda Consiliului Agricultură/Pescuit se află şi un subiect important privind pădurile, respectiv mandatul de negociere a unui instrument cu caracter juridic obligatoriu în domeniul silviculturii în Europa, potrivit unui comunicat al ministerului. Cele două subiecte privind pescuitul, care sunt incluse în programul discuţiilor sunt: propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului, precum şi propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură (stadiul negocierilor).
Reprezentantul României va avea intervenţii în cadrul reuniunii Consiliului potrivit mandatului său. România susţine propunerea Preşedinţiei irlandeze în ceea ce priveşte mandatul de negociere a unui instrument cu caracter juridic obligatoriu în domeniul silviculturii în Europa. (Acordul cu caracter juridic obligatoriu în domeniul pădurilor în Europa - LBA (Legally Binding Agreement).
"România susţine ajungerea la un acord în ceea ce priveşte reforma politicii comune în domeniul pescuitului într-o formă care să ia în considerare interesele sale specifice. Reprezentantul României va insista să se obţină un text care să menţină pe masa negocierilor toate opţiunile. România consideră că obiectivul producţiei maxime durabile (MSY), trebuie să includă specificaţii clare privind obiectivul de mortalitate şi să ţină cont de specificul regional al bazinelor maritime", se menţionează în comunicat.
Ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a declarat că este important pentru România în cazul concret al Mării Negre să existe garanţii suficiente pentru cooptarea terţilor în vederea atingerii acestui obiectiv, altfel va exista riscul ca numai România şi Bulgaria să se angajeze în aplicarea măsurilor. "În această situaţie obiectivul va fi imposibil de atins, iar comunităţile costiere din cele două state vor fi puternic afectate. De aceea, este esenţial să ne asigurăm că statele terţe care exploatează în comun aceleaşi resurse aplică aceleaşi măsuri de conservare şi îşi asumă angajamente similare la nivel regional', a spus Lucia Ana Varga.

În ceea ce priveşte planurile multianuale de gestionare a resurselor halieutice, România consideră că la stabilirea măsurilor de gestionare şi conservare trebuie avută în vedere şi dimensiunea socio-economică a acestor măsuri. Astfel, regulamentul de bază trebuie să conţină elemente generale privind planurile multianuale, detaliile urmând a fi stabilite pentru fiecare caz în parte, în funcţie de specificul regional, al speciilor şi al pescăriilor.
Referitor la obligaţia de debarcare integrală a capturilor, România susţine poziţia Consiliului exprimată în abordarea generală şi este de acord cu introducerea progresivă a acestei obligativităţi, însă pentru ca acest sistem să fie operaţional consideră că trebuie să fie menţinute măsurilor de acompaniere agreate (de minimis, flexibilitate interanuală). Pe de altă parte, este necesar ca un anumit procent de minimis să fie prevăzut în Regulamentul de bază, urmând ca detaliile să fie stabilite în planurile de gestiune.
'Salutăm introducerea măsurilor privind constituirea Consiliului Consultativ pentru Marea Neagră care va permite dezvoltarea relaţiilor cu statele terţe în vedea atingerii obiectivelor de gestionare durabilă la nivel regional. Astfel, printr-o abordare regională a măsurilor de dezvoltare a pieţei se va putea evita un impact socio-economic negativ asupra pescăriilor locale în procesul de atingere a ţintelor de conservare', a mai precizat Lucia-Ana Varga.
România consideră că gestionarea capacităţii flotelor trebuie să respecte principiul regionalizării şi să aibă la bază datele ştiinţifice relevante care caracterizează fiecare flotă în parte. România nu susţine propunerea de stabilire a sancţiunilor financiare prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. România apreciază că actele delegate ar trebui discutate mai întâi în cadrul Consiliilor Consultative din care fac parte şi statele terţe, care astfel vor fi la curent cu măsurile vizate de statele membre ale UE, în cazul zonelor de pescuit cu stocuri partajate, pescăriilor mixte, aşa cum este cazul Mării Negre şi Mării Mediterane.

În ce priveşte propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură, România susţine ajungerea la un acord în ceea ce priveşte organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor obţinute din pescuit şi din acvacultură care vizează creşterea competitivităţii produselor europene şi promovarea calităţii produselor. Promovarea produselor din acvacultură va contribui la creşterea gradului de satisfacere a pieţei, având ca efect scăderea presiunii prin pescuit asupra resurselor naturale.

Înapoi la știri